Dictionar Economic

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. iDuis at justo bibendum, ultirces lectus non, imperdiet lpsum. Muris fringilla velit faucibus iaculis nullam.

utilizarea lucrarilor unui expert

« Back to Glossary Index
  • Standardul Internațional de Audit (ISA) nr.620 stabilește procedurile și principiile fundamentale și modalitățile lor de aplicare în cazul utilizării lucrărilor unui expert ca și elemente probante.
  • Prin expert se înțelege o persoană sau un cabinet care posedă competențe, cunoștințe și o experiență specifică într-un domeniu specific, altul decât cel care presupune cunoștințe de contabilitate și audit.
  • Expertul poate fi angajat de către intreprindere, angajat de către auditor, salariat al intreprinderii sau salariat al auditorului.
  • în primul rând auditorul trebuie să reunească elemente probante suficiente și adecvate care să demonstreze că pot fi utilizate lucrările unui anume expert în cadrul misiunii sale de audit.
  • Utilizarea lucrărilor unui expert se face în următoarele situații:
    • evaluarea unor anumite active: clădiri, construcții, terenuri,
    • echipamente, opere de artă, pietre prețioase;
    • evaluarea stării fizice a unor active precum minereuri, zacăminte, resurse petroliere sau stabilirea duratei de viață rămasă a unor active corporale;
    • evaluări actuariale;
    • evaluarea stadiului de avansare în realizarea fizică a unor produse sau lucrări de construcții;
    • avize juridice în ce privește interpretarea unor acorduri, statute sau reglementări.

  • Când are în vedere să folosească lucrările unui expert, auditorul trebuie să țină cont de:
    • caracterul semnificativ al elementului respectiv din situațiile financiare;
    • riscul de eroare datorat naturii și complexității elementului respectiv din situațiile financiare;
    • volumului și calității altor elemente probante disponibile.

  • în al doilea rând auditorul trebuie să verifice competența profesională a expertului: calificările profesionale, diplome, înscrierea ca membru într-un organism profesional, experiența și reputația sa în domeniul în care se intenționează a fi folosit.
  • în al treilea rând auditorul trebuie să evalueze obiectivitatea expertului. Riscul unei lipse de obiectivitate este mai ridicat în cazul expertului angajat al intreprinderii și al expertului legat într-un fel sau altul de intreprinderea auditată.
  • în al patrulea rând auditorul trebuie să strângă elemente probante suficiente și adecvate care să demonstreze că întinderea lucrărilor expertului răspunde obiectivelor auditului. Aceasta se poate realiza examinând instrucțiunile scrise date de către intreprindere expertului, instrucțiuni care se pot referi la teme precum:
    • obiectivele și întinderea lucrărilor expertului;
    • o deschidere generală a problemelor specifice care vor fi tratate în raportul expertului;
    • condițiile de acces ale expertului la informații;
    • confidențialitatea informațiilor despre intreprindere;
    • informații referitoare la ipotezele și metodele de lucru pe care le va folosi expertul.

  • Auditorul trebuie să stabilească dacă lucrările expertului pot constitui un element probant cu privire la aprecierea criteriilor ce trebuiesc îndeplinite de situațiile financiare; el va stabili în mod deosebit dacă rezultatele la care a ajuns expertul au fost corect luate în seamă la elaborarea situațiilor financiare; dacă el va stabili că lucrările expertului nu permit reunirea elementelor probante, poate angaja un alt expert sau va emite o opinie calificată.
  • Când auditorul nu modifică raportul său, el nu trebuie să facă mențiune de utilizarea lucrărilor expertului.
< Înapoi la Dictionarul Economic