RDT CONTABILITATE

| Contabilitate | Consultantă finaciară şi fiscală |

Dictionar economic on-line

********************************************* 1964 Termeni *********************************************
Cauta in dictionar:
Incepe cu Contine Termen exact Suna ca
Toate | A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | K | L | M | N | O | P | R | S | T | U | V | W | Z
Pagina:  1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Urmatorul »

F

Termen Definitie
facilitati permanente
  • sunt instrumente oferite de băncile centrale pentru obţinerea de fonduri şi se caracterizează prin următoarele:
    • sunt utilizate din iniţiativa băncilor comerciale
    • se realizează la rate predeterminate ale dobânzii

NOTA: în anumite cazuri, băncile centrale oferă facilităţi permanente sub forma depozitelor.

  • principalele caracteristici:
    • sunt iniţiate de banca centrală şi sunt conduse în manieră competitivă;
    • ratele de dobândă la care se realizează operaţiunile sunt incerte, deci operaţiunile se realizează la rate variabile ale dobânzii;
    • înlocuiesc operaţiunile cash de pe piaţă, având astfel efecte asupra ratei de dobândă;
    • sporesc volumul titlurilor din colateral, dar nu afectează piaţa secundară a titlurilor;
    • în mai multe ţări, aceste operaţiuni îmbracă forma tranzacţiilor de răscumpărare şi revânzare (operaţiuni REPO). Concret, aceste tranzacţii constau în cumpărări de active, de către banca centrală, printr-un contract care prevede revânzarea lor, la un preţ specificat şi la o dată viitoare. Operaţiunea inversă este vânzarea de către banca centrală şi răscumpărarea lor la un preţ şi o scadenţă specificate. Prima operaţiune afectează nivelul rezervelor din sistemul bancar, iar cea de-a doua absoarbe excesul de lichiditate.
  • necesitatea acestor operaţiuni poate fi argumentată prin următoarele aspecte:
    • nu au efecte semnificative asupra preţului activelor utilizate;
    • banca centrală manifestă flexibilitate în controlul condiţiilor în care se desfăşoară operaţiunile pe piaţa monetară, întrucât stabileşte nivelul şi durata contractului şi, de asemenea, reînnoirea sau nu la maturitate;
    • sporirea rezervelor în cazul operaţiunilor repo sau diminuarea acestora, în cazul reverse-repo, când titlurile ajung la maturitate, constituie astfel un instrument flexibil pentru managementul rezervelor, care prezintă o mare variabilitate;
    • spre deosebire de vânzările şi răscumpărările directe de titluri, care pot duce la fragmentarea sistemului financiar, prin operaţiunile de refinanţare nu se produce un asemenea efect, întrucât dreptul de proprietate asupra titlurilor este schimbat doar temporar.
  • în cadrul facilităţilor permanente se remarcă facilităţile de finanţare şi de depozit ale căror caracteristici sunt redate în continuare:
    • facilitatea de finanţare marginală - vizează satisfacerea nevoilor temporare de lichiditate ale băncilor comerciale. În majoritatea cazurilor sunt împrumuturi overnight, fiind însă posibilă şi acordarea lor pe termene mai lungi (de exemplu, FED acordă un credit extins în cadrul facilităţii „discount window). Dobânda care se plăteşte este prestabilită de către banca centrală, în mod normal ea fiind limita superioară a dobânzilor overnight de pe piaţa interbancară. Acest tip de împrumut este colateralizat, putând fi derulat doar pe baza unor active eligibile desemnate de banca centrală. Principalele operaţiuni la care recurge banca centrală pentru a furniza lichiditate în cadrul facilităţii de finanţare marginală sunt tranzacţiile repo şi creditele integral colateralizate. Mai pot avea loc şi achiziţii de active eligibile, care sunt cu precădere titluri pe termen scurt.
    • facilitatea de depozit - dă băncilor posibilitatea de a plasa overnight depozitele la banca centrală. Remunerarea depozitelor se face la o rată prestabilită de către banca centrală, care constituie, de regulă, limita minimă a dobânzilor overnight pe piaţa monetară. Dacă nivelul acestei dobânzi ar fi inferior celui al pieţei, ar fi necesară prelungirea scadenţei pentru a evita orientarea către dezintermediere, înlocuind plasamentele interbancare prin recurgerea la această facilitate. Există astfel riscul ca băncile să prefere plasarea excedentului de resurse la banca centrală (fără a-şi asuma vreun risc), comparativ cu participarea pe piaţa monetară interbancară, mai ales în cazul pieţelor dezvoltate unde evaluarea contrapartidei poate fi dificil de realizat. Această facilitate nu are o largă utilizare, întrucât exercitarea ei efectivă depinde de coordonatele politicii monetare.
NOTA: Asimetria dintre facilitatea de finanţare şi cea de depozit consta pe de o parte în faptul că majoritatea sistemelor bancare se află în deficit de lichiditate, iar pe de altă parte în reticenţa băncilor centrale de a opera în ambele direcţii (să împrumute şi să accepte depozitele ale sistemului bancar, în aceeaşi zi) preferând ca reglajul să se facă pe piaţa monetară şi să intervină doar pentru a acoperi/atrage diferenţa. Cele două facilităţi pot opera simultan, fără a transforma banca centrală într-un broker interbancar, numai atunci când dobânzile utilizate au caracter penalizator, având valori ridicate pentru finanţare şi reduse pentru depozite.
.

factori calitativi care afectează semnificaţia

Anumite tipuri de prezentări eronate ar putea fi mai semnificative pentru utilizatori în comparaţie cu altele, chiar dacă valoarea lor bănească este identică. Putem încadra aici următoarele tipuri de prezentări eronate:

  • Abaterile, implicând fraudele, sunt de obicei considerate mai importante decât erorile neintenţionate. O prezentare greşit intenţionată a stocurilor este mai importantă decât erori mecanice în evaluarea stocurilor, având aceeaşi valoare bănească;
  • Erori de prezentare rezultând din obligaţii contractuale. Un indicator de care depinde o condiţie dintr-un contract de împrumut prezentat intenţionat eronat;
  • Erori de prezentare care, în alte condiţii ar fi considerate nesemnificative ar putea deveni semnificative dacă ar afecta tendinţa de evoluţie a profitului. De exemplu: o eroare de prezentare care ar determina raportarea unei pierderi ca fiind profit ar fi foarte îngrijorătoare.

factorii de productie

constituie resursele atrase, alocate si consumate in procesul de producere a bunurilor economice

falimentul
  • este, potrivit definiţiei doctrinei, o procedură de executare silită, aplicabilă comercianţilor care se găsesc în încetare de plăţi pentru datoriile comerciale, cu scopul de a lichida avutul acestora, pentru satisfacerea în mod egalitar, a drepturilor tuturor creditorilor lor.
  • procedura falimentului este unitară (este unică şi simultană pentru toate creanţele care grevează patrimoniul comerciantului aflat în incapacitate de plată), colectivă (pentru că reprezintă o apărare comună a intereselor şi drepturilor tuturor creditorilor acestui comerciant) şi egalitară (realizează stingerea tuturor creanţelor într-o proporţie directă cu ponderea pe care fiecare creanţă o deţine în pasivul patrimoniului falitului).
  • procedura falimentului reglementată de Codul comercial de la 1887 se remarcă prin exagerarea funcţiilor punitive şi infamante, care se exprimă în măsurile privative de libertate, în publicitatea falimentului, în limitarea mijloacelor de subzistenţă şi derularea procedurii până la lichidarea averii comerciantului.
  • dschiderea procedurii de faliment produce urmatoarele efecte:
    • suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale
    • suspendarea termenelor de prescriptie a actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor a asupra debitorului sau bunurilor sale
    • suspendarea calculului dobanzilor la datoriile debitorului; de asemenea, nu se poate adauga nici o alta cheltuiala cu privire la datoriile debitorului
    • interzicerea instrainarii de catre administratorii debitorului fara acordul judecatorului-sindic a actiunilor detinute la debitorul aflat in faliment; judecatorul- sindic dispune indisponibilizarea actiunilor in registrele speciale de evidenta sau in conturile inregistrate electronic
    • interzicerea constituirii unor garantii personale sau reale de catre debitor, garantii pentru obligatii asumate anterior sau chiar ulterior deschiderii procedurii dar fara autorizarea judecatorului sindic, sub sanctiunea nulitatii
  • in cazul falimentului, creantele vor fi platite in urmatoarea ordine:

    1. taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii, inclusiv pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate pentru realizarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului
    2. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de societatile bancare dupa deschiderea procedurii precum si creantele ce rezulta din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii
    3. creantele izvorand din raporturi de munca, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii
    4. creantele bugetare
    5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitori unor terti in baza unor obligatii de de intretinere, alocatii pentru minori, sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta
    6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale , daca aceasta este persoana fizica
    7. creantele reprezentand credite bancare si dobanzile aferente celor rezultate din livrari de produse, livrari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii
    8. alte creante chirografare
    9. creante subordonate, in urmatoarea ordine de preferina:
      a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic,
      b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit;
    10. creantele membrilor, asociatilor sau actionarilor persoanei juridice debitoare, derivand din dreptul rezidual al calitatii lor, in conformitate cu prevederile legale si statutare.
  • efectele hotararii judecatoresti ale inchiderii procedurii falimentului:
    • inchiderea procedurii produce efecte atat cu privire la persoanele care au participat in cadrul procedurii, cat si cu privire la debitor.
      Prin inchiderea procedurii, judecatorul sindic, administratorul, lichidatorul si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice obligatii sau responsabilitati cu privire la procedura fata de debitor si averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari si asociati.
    • debitorul persoana fizica este descarcat de obligatiile pe care le avea inainte de inregistrarea cererii introductive, sub rezerva de a nu fi gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase. Cu toate acestea, debitorul va fi descarcat de obligatii daca vor fi platite in cadrul procedurii.
    • aceste dispozitii nu se aplica debiorilor care in ultimii 5 ani au mai fost supusi acestei proceduri si au beneficiat de aceste dispozitii.
  • judecătorul-sindic va decide, prin sentinţă sau, după caz, prin încheiere, în condiţiile legii, intrarea în faliment în următoarele cazuri:
    • A.
      • a) debitorul şi-a declarat intenţia de a intra în procedura simplificată;
      • b) debitorul nu şi-a declarat intenţia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat că ar fi în stare de insolvenţă, iar contestaţia a fost respinsă de judecătorul-sindic;
      • c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare, în condiţiile prevăzute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat;
    • B. debitorul şi-a declarat intenţia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat şi confirmat;
    • C. obligaţiile de plată şi celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în condiţiile stipulate prin planul confirmat sau desfăşurarea activităţii debitorului în decursul reorganizării sale aduce pierderi averii sale;
    • D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, după caz, intrarea debitorului în faliment.

fapte de comert conexe sau accesorii

sunt faptele juridice care au, prin natura lor, un caracter civil, dar, pentru că existenţa lor este legată de un fapt calificat de lege ca fiind comercial, dobândesc şi ele caracter comercial, potrivit regulii “accesorium sequitur principale” (adică ceea ce este accesoriu, conex, urmează regimul juridic al faptului principal).

Pagina:  1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Urmatorul »
Toate | A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | K | L | M | N | O | P | R | S | T | U | V | W | Z
Adresa:  : Despre noi

Curs valutar BNR

TaraSimbolCurs
State flagEUR 4.6332
State flagUSD 3.9185

Valabil azi: 2017-12-14
Sursa: BNR

Dicţionare on-line

Utilizatori on-line

Avem 48 vizitatori online