Dictionar economic on-line
********************************************* 1956 Termeni *********************************************
M
| Termen |
Definitie |
| marfa |
orice bun economic apt sa satisfaca o nevoie si care face obiectul schimbului prin vanzare-cumparare
|
| marimea împrumutului obligatar |
se stabileste în functie de necesitatile de finantare a întreprinderii, de capacitatea de rambursare, dar si de oferta de capitaluri de pe piata financiara.
|
| marimea populatiei |
în cadrul unei misiuni de audit, de multe ori este necesar să se lucreze cu eşantioane din cadrul unor populaţii statistice, nefiind posibilă analizarea tuturor elementelor (tranzacţiilor, operaţiunilor) dintr-o astfel de „populaţie”. Modul de determinare (stabilire) a eşantioanelor în audit, şi alte aspecte legate de acestea sunt tratate într-un standard distinct , numărul probelor de audit în acest caz depinzând de mărimea şi caracteristicile populaţiei analizate, astfel încât, cantitatea de probe necesare este cu atât mai mare, cu cât populaţia (numărul tranzacţiilor/operaţiunilor) este mai mare;
|
| marimile medii |
- sunt valori abstracte care tind să caracterizeze întrega colectivitate sau, cel puţin, partea covârşitoare a elementelor colectivităţii.
- media trebuie înteleasă ca un nivel comun, ca un nivel la care ne aşteptăm, ca un fel de speranţă matematică capabilă să exprime esenţa comună a tuturor sau majorităţii manifestărilor individuale ce alcătuiesc colectivitatea cercetată.
- prin definiţie, media valorilor individuale ale unui fenomen de masă este expresia sintetizării într-un singur nivel reprezentativ a tot ceea ce este esenţial, tipic şi obiectiv în apariţia, manifestarea şi dezvoltarea lui. Deşi, conţinutul acestor mărimi este abstract, forma de exprimare este concretă şi
anume aceleaşi unităţi de măsură precum cele folosite la observarea variabilelor înregistrate.
- categorii:
- medii poziţionale (necalculate);
- medii calculate.
|
| marimile relative |
- sunt cea mai simplă formă a indicatorilor derivaţi pentru că se obţin prin raportatrea a două mărimi absolute, de tipul a/b.
- aspecte:
- între numărător şi numitor trebuie să existe o legătură logică;
- între numărător şi numitor trebuie să existe compatibilitate metodologică de timp şi spaţiu pentru ca rezultatul sa fie util cunoşterii.
- clasificare:
- mărimi relative de dinamică - exprimă variaţia în timp a nivelului unei caracteristici. O serie cronologică y1, y2, y3, .....,yt, putem exprima modificarea în timp astfel:
- yt / t-1 = yt / yt-1 - mărimea relativă a dinamicii cu bază mobilă (în lanţ)
- yt / 0 = yt / y0 - mărime relativă a dinamicii cu baza fixă
- mărimi relative de structură - exprimă ponderea, cota parte, greutatea specifică a unui element sau a unui grup de elemente în totalul colectivităţii.
- mărimi relative de coordonare - compară două elemente sau două grupuri ale aceleiaşi colectivităţi sau două colectivităţi similare situate în spaţii diferite, coexistente în timp de forma a/b sau b/a.
- mărimi relative de plan:
- (xplan / x0 ) * 100 - in planificarea microeconomică se utilizează raportul dintre nivelul propus de activitate (xplan) şi nivelul realizărilor perioadei precedente (x0)pentru a arata intensitatea efortului necesar realizării planului:
- (x1 / xplan) * 100 - raportul dintre nivelul realizat curent (x1) şi obiectivul planificat (xplan). Se calculeaza pentru a observa cât s-a realizat din obiectiv la data analizei;
- mărimi relative de intensitate - reprezintă raportul între doi indicatori absoluţi de natura diferită între care există o legătura logică. De exemplu, densitatea populaţiei care se calculează ca raport între numărul populaţiei şi suprafaţă.
|
.gif)
